Lipsurile din învăţământul românesc formulate de academicianul Solomon Marcus.
1. Relatia competitie - educatie. "Scopul în educaţie nu e să fii primul, scopul este să ajungi la o ocupaţie în care poţi să dai un randament bun. Asta nu se întâmplă în şcoala românească.Latura competeţională strică lucrurile. Accentul nu mai cade pe scopul suprem al educaţiei".
2. Evaluarea copilului ca scop in sine. "Accentul trebuie să-l punem pe satisfacţia personală pe care o capătă un tânăr atunci când obţine răspunsul la o curiozitate personală. Ceea ce este esenţial în educaţie este să reuşeşti să înţelegi. Asimilarea trebuie dublată de înţelegere".
3. Procesul educaţional nu se situează în cultură. "Fără idei, fără conexiuni între fenomene, fără istorie nu se face cultură"
4. Curiozitatea copiilor/tinerilor este inhibată chiar de părinţi şi educatori. "La adresa copiilor de 5-6 ani se comite o agresiune. Nevoia lui de a se întreba este cenzurată, descurajată. De părinţi! În şcoli scrie "Un copil cuminte nu vorbeşte neîntrebat". Mi-aduc aminte de un film, "tu când vorbeşti cu un om mare să aştepţi ca el să te întrebe ceva". E obligat să înlocuiască nevoia lui de a întreba cu actul de supunere. Eu nu spun că datoriile nu trebuie să existe, dar dacă din ele facem motorul am ratat actul educaţional"
Sursa: REALITATEA.NET - http://www.realitatea.net/academicianul-solomon-marcus-la-adresa-copiilor-de-5-6-ani-se-comite-o-agresiune_1280984.html#ixzz2gJON0bbc
↧